Transformarea priveghiului în serviciu funerar

servicii funerare

Conform Legii 102 din 2014 care reglementează serviciile funerare și activitatea din cimitire și crematorii, priveghiul nu mai este permis în locuințe ci numai la capelă. Astfel, primăriile sunt obligate să aloce bani pentru construcția acestora, ceea ce se întâmplă mai ales în mediul rural. Despre cât de pregătite sunt administrațiile locale să pună în aplicare legea vom vorbi poate într-un articol viitor. Relevant este că primăriile vor trebui să asigure posibilitatea de priveghi a morților, situație ce transformă temporar autoritățile în veritabile companii prestatoare de servicii funerare.

Dintre principalele prevederi, ne referim la acelea care au reușit deja să provoace emoții românilor „verzi”, am putea să evidențiem și pe aceea care permite înmormântarea fără preot. Este într-adevăr o mică revoluție în lumea creștină, liberalizarea completă a acestui serviciu funerar. Ultimul…

Apoi, am putea nota faptul că fiecare dintre noi va putea să dea indicații precise încă din timpul vieții despre unde, când și cum va dori să fie înmormântat, laic sau religios, la crematoriu și orice alt amănunt pe care-l dorește. Cum am spus, o mică revoluție pentru toate firmele care se ocupă cu pompele funebre și ale căror servicii funerare vor intra pe un făgaș oarecum diferit. Nu mai insistăm, detaliile care vă privesc în mod direct le puteți afla printr-un telefon sau la momentul potrivit.

În general este un ceva destul de trist înmormântarea, ca atare nu e cazul să pedalăm pe acest subiect acum.

Redefinirea obiceiurilor…

În mod normal, orele de priveghi de la căpătâiul mortului ar trebui să fie momente de reculegere, de rememorare a întâmplărilor și faptelor celui care se află în ultimele lui ore pe Pământ. Tradiția pământeană are aspecte destul de neomogene în teritoriul românesc. Mai mult, există impresia că priveghiul reprezintă de fapt o ultimă fărâmă de viață comună între cel ce tocmai a murit și comunitatea din care a făcut parte.

De unde ideile care fac din priveghi, uneori, un cvasi-moment de ultimă distracție, de rămas bun, idei care realizează transformarea evenimentului într-unul festiv cu aspecte adeseori de sărbătoare!? Probabil din influența riturilor precreștine, păgâne care au fost preluate și difuzate de-a lungul timpului, iar astăzi sunt diseminate cu bună știință de unele firme de servicii funerare și răspândite pe internet prin mijlocul tehnologiei moderne.

Desigur că diversele comunități istorice românești au perspective oarecum diferite asupra obiceiurilor la priveghi, asupra întregului ansamblu al ceremoniei funerare. Biserica însă, poate mai ales intelectualii creștini, profesorii de teologie, consideră însă că de multe ori se depășește măsura iar aceasta inclusiv cu ajutorul unor preoți care vor să intre în grațiile comunității acceptând liberalisme păgîne. Așa s-a ajuns ca priveghiul să devină uneori un soi de șezătoare, o petrecere de rămas bun, contrar creștinismului ortodox autentic. Este ceea ce lectorul Radu Petre Mureşan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, susținea într-un interviu despre priveghi din ziarul Lumina, material realizat în 2009.

Dacă mergem și mai departe, în comunitățile afroamericane, vom observa că transformarea priveghiului în spectacol este o operă bine pusă la punct de chiar firmele prestatoare de servicii funerare, așa cum se poate observa în materialul video de mai jos.